Acum ca au trecut sarbatorile cred ca toti ne propunem o “detoxifiere” asa ca seara ne culcam cu gandul a ca doua zi o sa ne luam 2 portocale, un avocado, o banana…poate un mar si sigur o sa bem macar un ceai. Dar, ce sa vezi, ne pomenim si cu un covrig in mana… cum sa nu mananci macar un covrig?!
Iar acum covrigii sunt din ce in ce mai diversi: simpli, cu susan, cu sare, cu mac, cu seminte…ca sa nu mai vorbim de variatiunile pe tema: cu cascaval, crenvursti, sunca etc… Daca in drum spre serviciu dai un telefon ca sa-ti intrebi colegii daca vor un covrig, ametesti incercand sa tii minte toata lista atat de variata. Ce sa mai dom’le, nici covrigul nu mai e ce era odata…
Nu se stie originea exacta a covrigului, unii spun ca initial a fost pregatit in Turcia, altii in Italia, de catre calugari in timpul posturilor, iar altii sustin ca in Germania, unde, de altfel, a fost descoperit primul covrig in jurul anului 600.
O poveste aparte o au covrigii brezel, gasiti initial in zonele locuite de vorbitorii de limba germana: o legenda spuna ca in secolul XV un brutar german nu a facut painea pe gustul regelui, asa ca acesta l-a condamnat la inchisoare. Doar ca, la rugamintile sotiei brutarului, regele este ingaduitor si ii da brutarului inca o sansa si ii porunceste ca in trei zile sa faca o paine prin care soarele sa patrunda de 3 ori. In una din zile brutarul o vede pe sotia sa rugandu-se si asa ii vine ideea unei paini impletite care sa aiba forma unui om care se roaga, o paine cu trei goluri. Doar ca, inainte de a baga coca in cuptor pisica a rasturnat peste aceasta un vas in care era bicarbonat de sodiu. Disperat ca nu mai avea timp sa faca o alta, brutarul a spalat coca de bicarbonatul de sodiu cu apa calda si apoi a copt-o. Nu mica i-a fost mirarea cand, la final, a vazut ca “accidentul” a fost binevenit, apa calda si bicarbonatul oferind o consistenta perfecta painii.
La noi se pare ca acest produs a fost adus in zona Buzaului de catre grecii care comercializau initial vin. Pentru a-si spori vanzarile, acestia au decis sa serveasca alaturi de licoarea bahica si niste covrigi aromati care sa “mai ceara un pahar”. In timp covrigii de Buzau au devenit cei mai renumiti, iar acum fac parte din “elita” produselor romanesti, fiind marca inregistrata in UE alaturi de carnatii de Plescoi sau salamul de Sibiu.
